Blog

08/10/2010 11:39

Piran – poveste de iubire la Adriatica

Pot spune, fără excepțiile care, după unii, ar întări regula, că de fiecare dată când pașii mă poartă într-un loc nou, îmi doresc să mă întorc și o a doua oară. La Piran am simțit lucrul acesta din prima clipă, mai ales că, plecând din România, ploaia și frigul întristau nu doar cerul, ci și sufletul. Pe coasta Adriaticii m-a întâmpinat însă un soare cald ce amintea de vară, o apă de un albastru copleșitor, o vegetație mediteraneană în toată splendoarea ei, toate pe fundalul unui oraș ce părea scos din cărțile cu poze.

Piran e unul din acele locuri pentru care ai așa-numitul coup de foudre, te prinde în mreje și te gândești la el mult timp după aceea. Șoseaua perfectă, lină, ce șerpuiește chiar de-a lungul țărmului ce urcă și coboară printre pini uriași, dafini, eucalipți și măslini, te duce, parcă prea repede, spre „perla coastei slovene’’, cum mai este numit vechi oraș și port la Adriatica.

Străduțele vechi, cu clădiri cochete din piatră, cu garduri vii din bougainvillea, clematite, lămâi, coboară abrupt spre Piața Tartini unde structurile arhitectonice recreează o Italie în miniatură, cu un balcon veronez à la Romeo și Julieta și cu silueta elegantă a unui turn cu ceas ce duce cu gândul la Veneția. Sub toropeala soarelui de octombrie, turiști și localnici savurează în liniște o cafea sau o înghețată, așezați la măsuțe cochete, chiar în mijlocul pieței.

De aici până în port sunt doar câțiva pași. Acest Saint-Tropez al coastei dalmate îți face o irezistibilă invitație la călătorie pe marea liniștită și albastră. Ambarcațiuni ușoare, purtate de vânt, vin și pleacă, alături de bărcile pescărești încărcate cu năvoade și pești. Din depărtare, farul roșu, asemeni tuturor clădirilor din Piran, veghează întoarcerea hoinarilor pe ape.

Văzut de sus, Piran oferă o priveliște de neuitat: înconjurat din toate părțile de apă, pare a fi o Veneție la scară mai mică. Acoperișurile roșii ale tuturor clădirilor contrastează plăcut cu albastrul mării, iar în cel mai înalt punct al orașului se ridică un castel vechi, medieval. Orașul și-a păstrat până azi acel aer de demult care îi dă un farmec aparte, bucurându-se în același timp de o bogată moștenire culturală.

Piran e o limbă de pământ în Adriatica, având pe de o parte Italia, iar de cealaltă Croația, doi concurenți redutabili de care nu se teme și nu se lasă intimidat. Nici nu ar avea motive, fiindcă aici, ca în toată Slovenia de altfel, te lași prins fără să vei într-o poveste de iubire ce își așteaptă, inevitabil, continuarea.

de Anca Magurean - redactor Hoinareala.ro