Casa memoriala Lucian Blaga

Adresa

Lancram, Str. Veche nr. 234 , Alba

Descriere generala

Casa copilariei poetul si filozoful Lucian Blaga (1895 - 1961) ofera vizitatorilor o incursiune in viata familiei Blaga, reconstituita prin mobilier, fotografii, manuscrise, tablouri de familie, editii princeps ale operei lui Blaga.

Satul natal (Lancram), casa parinteasca si imprejurimile ei au format universul miraculos al copilariei poetului, dramaturgului si "domnului filosofiei romanesti", Lucian Blaga.
Casa a fost mostenita de familie in anul 1870 e la bunicul Simion Blaga, preot ortodox in sat. Aici s-au nascut toti cei 9 copii ai preotului Izidor Blaga si al sotiei sale Ana, Lucian fiind cel mai mic dintre acestia. In primavara 1909 Ana Blaga (ramasa vaduva) vinde intreaga gospodarie si se muta la Sebes, in casa fiicei mai mari, Letitia.

Cumparata de statul roman in anul 1995 si integrata in patrimoniul cultural national, casa a fost restaurata intre anii 1997-1998 prin grija Muzeului Satului Bucuresti, redandu-i-se forma si arhitectura initiala.
----------------------
Lucian Blaga (n. 9 mai 1895 la Lancrăm, lângă Sebeş, judeţul Alba - d. 6 mai 1961 la Cluj) a fost un filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar şi diplomat român. Personalitate impunătoare şi polivalentă a culturii interbelice, Lucian Blaga a marcat perioada respectivă prin elemente de originalitate compatibile cu înscrierea sa în universalitate.

A debutat în ziarele arădene Tribuna, cu poezia Pe ţărm (1910), şi în Românul, cu studiul Reflecţii asupra intuiţiei lui Bergson (1914). După moartea tatălui, familia se mută la Sebeş în 1909. În anul 1911 călătoreşte în Italia, unde îşi petrece timpul în librării, căutând cărţi de filosofie, şi vizitând vestigiile istorice ale acestei ţări.


În anul 1956 Lucian Blaga a fost propus de Rosa del Conte şi de criticul Basil Munteanu, dar se pare că ideea a pornit chiar de la Mircea Eliade pentru a primi premiul Nobel pentru literatură.
Cei doi nu locuiau în România, Rosa del Conte era autoarea unei cărţi despre Eminescu, iar Basil Munteanu locuia la Paris, unde se exilase din motive politice. Autorităţile comuniste nu au sprijinit în niciun fel aceste gesturi, pentru că Blaga era considerat un filosof idealist, iar poeziile lui au fost interzise până la ediţia din 1962 îngrijită de George Ivaşcu. Rosa del Conte a recunoscut că paternitatea ideii îi aparţine lui Mircea Eliade, cel care publicase la moartea lui Blaga, în 1961, un emoţionant necrolog intitulat Tăcerile lui Lucian Blaga.

Fotografii



fotografiile sunt sub dreptul de autor al proprietarilor lor

Publicitate



Hoinareala video



Share




Va recomandam sa navigati cu browserele:
Firefox
Google Chrome
Safari
Opera