Castelul Bay

Home / Castele / Castelul Bay

Adresa

localitatea Treznea, Salaj

Descriere generala

Bantuite inca de fantoma lui Bay Ferenc, autoritatile locale din comuna Treznea vor sa rada pur si simplu de pe fata pamantului castelul ce i-a apartinut grofului maghiar considerat autorul moral al masacrului hortyst ce avut loc in satul cu acelasi nume, in 1940, ignorand valoarea istorica a monumentului si faptul ca o cladire nu se poate face vinovata de faptele proprietarului sau. Primaria intentioneaza sa demoleze castelul pentru a dezvolta in perimetrul respectiv centrul civic la comunei, ce ar urma sa includa, printre altele, sediul institutiei amintite, un dispensar, locuinte ANL si o baza sportiva moderna.

Castelul cu „puntea suspinelor”

Construit pe la mijlocul secolului IXX, castelul are in componenta doua corpuri principale, legate intre ele de o reproducere a celebrei „punti a suspinelor” din Venetia, unica in Romania, sunt astazi departe de stralucirea de altadata. Zabrele de fier, asezate in cruce, suplinesc ceea ce a fost odata usa de la intrarea principala a castelului, in vreme ce pe treptele din fata ei creste nestingherit, dar parca stingher, un scaiete de o dimensiune impresionanta. O parte din geamuri sunt batute in scanduri, in vreme ce altele ranjesc hidoase asemeni unor dinti lipsa dintr-o imensa gura de capcaun. Acelasi personaj de poveste pare a fi muscat serios si din corpul de cladire din spatele castelului, pe jumatate ruinat si cu acoperisul luat de vant. In fata castelului, doi molizi gemeni sunt tot ce a ramas din gradina „ca din rai”, de care satenii mai batrani isi mai amintesc inca. A disparut ca si cand n-ar fi fost si elesteul din apropiere, unde familia grofului maghiar se imbaia in zilele toride de vara. In locul lui a „rasarit” terenul de fotbal al satului, imprejmuit de un gard de sarma sustinut de stalpi de fier vopsiti in alb. Revenind la castel, acesta are, in opinia avocatului Calin Harza, un pasionat al constructiilor de acest gen din Salaj, o structura si o forma legata strict de genealogia familiei ce a locuit in el. Desi atat batranul Bay cat si sotia acestuia proveneau din familii nobiliare, Ferenc era cu o treapta mai sus in ierarhie, fapt pentru care corpul de cladire rezervat lui era mai mare, ea fiind a „adevaratului” nobil. Mai mult decat atat, cel rezervat sotiei nu este doar mai mic, ci a fost legat de cel al sotului printr-o „punte a suspinelor” ce simbolizeaza innobilarea prin casatorie a partii feminine a familiei.

„Batranul Bay era pontos tare”

La cei 76 de ani ai sai, Florian Breban e unul din supravietuitori tragediei din 1940 si, probabil, singurul in viata dintre satenii din Treznea care l-au cunoscut personal pe Bay Ferenc, pe domeniul caruia a lucrat, pret de cativa ani, ca ingrijitor al oilor mosierului maghiar. Anii si nenorocirile care au trecut peste el nu i-au infrant spiritul de taran neaos, iar copilaria petrecuta pe camp, cu oile grofului, si-o aminteste ca si cum ar fi fost ieri. „Bunicul a fost purcarul grofului, tata a lucrat la el ca biris, adica un fel de carutas, iar eu, desi eram doar de vreo 10-11 am, ca ingrijitor la oi, pentru ca era o treaba mai usoara. Chiar daca eram un copil, pentru munca mea eram platit corect de batranul Bay, ce era administratorul domeniului. Cei care lucrau pe mosia lui primeau, in fiecare luna, 100 de kilograme de grau, 25 de kilograme de malai si cate un car cu lemne, vara cu craci si iarna cu metri steri. Eu primeam jumatate din toate astea. Batranul Bay era pontos tare si ne platea partea ce ni se cuvenea. Altfel, era cam fricos, mai ales dupa cele intamplate in 1940”, isi aminteste batranul. Detinand mai mult de jumatate din „hotarul” satului, familia Bay crestea pe langa castel turme impresionante de vaci, porci si miei si avea chiar o distilerie unde producea alcool.

„Nu mai vreau sa vad castelul acela rapanos”

Situat chiar in centrul satului Treznea, castelul este legat ombilical, am putea spune, de familia grofului Bay Ferenc, ce a locuit in el pana in 1944, an in care, cu doar cateva saptamani inainte ca frontul celui de-al doilea razboi mondial sa ajunga in zona, a fost parasit. Groful, alaturi de fiul si sotia acestuia, de cei doi nepoti, dar si de o parte din animalele pe care le avea la momentul respectiv s-a retras din fata armatei romane la Curtuiseni, in judetul Bihor, aproape de granita cu Ungaria, in localitatea natala a nurorii sale. Satenii spun astazi ca se pare ca de acolo familia Bay a fugit in Elvetia, unde batranul grof ar fi avut o sora.

Dupa venirea comunistilor la putere, castelul a fost sediul CAP-ului din localitate, perioada in care a fost cat de cat intretinut. Dupa 1990 insa, locatia a fost abandonata si lasata in voia sortii. Actualmente, desi inclus pe lista monumentelor istorice, ansamblul arhitectural este, in opinia administratiei locale, doar un perimetru infect, ce sta in calea dezvoltarii centrului civic al nou infiintatei comune Treznea. „Castelul este in prezent o ruina, un pericol social si o infectie in centrul satului. Chiar zilele trecute, un copil ce se juca pe langa el a fost ranit, din fericire doar usor, de o bucata de tencuiala desprinsa din zidurile sale, iar bani la bugetul local pentru renovarea lui nu sunt. Existenta in centrul satului a ruinei unui conac ce a apartinut grofului Bay Ferenc, declarat criminal de razboi pentru atrocitatile din 1940, nu este privita cu ochi buni de localnicii care au fost martorii acelor crunte momente si nici de urmasii lor. In plus, in planul urbanistic general, am prevazut construirea in acea zona a centrului civic al comunei. Drept pentru care am cerut de la Ministerul Culturii declansarea cladirii pentru a putea fi scoasa din lista monumentelor istorice si pentru a putea apoi sa o demolam. In locul ei vrem sa facem un sediu nou pentru primarie, un dispensar si locuinte ANL, iar in apropiere o moderna baza sportiva. Nu mai vreau sa vad castelul acela rapanos”, afirma Ionel Stanciu, primarul comunei Treznea. Edilul nu spune insa de ce s-a ajuns la acest stadiu de degradare, de vreme ce imobilul este in proprietatea primariei, iar legea spune ca proprietarul este cel ce trebuie sa asigure intretinerea cladirilor.

Sursa: Magazin Salajean