Castelul Bánffy din Răscruci

Home / Castele / Castelul Bánffy din Răscruci

Adresa

localitatea Răscruci, strada Principală nr. 484, Cluj

Descriere generala

Castelul Bánffy din Răscruci, a fost construit în secolul XVIII, în stil eclectic.

Pe vremuri, aici se afla unul dintre cele mai frumoase parcuri ale domeniilor familiei Bánffy. Exista aici inclusiv un lac, astăzi doar un teren mâlos. Cronicile familiei Bánffy spun că în mijlocul acestui parc era amplasat un columbar (porumbar) în stil japonez şi că domeniul era folosit ca reşedinţă domnească de vară. Între anii 1752-1755 au fost restaurate casa de oaspeţi şi grajdul, iar clădirea actuală, realizat în stil eclectic, datează din 1809, ridicată fiind pe locul unei vechi reşedinţe de vară[3]. Castelul a fost locuit de baronul Adam Bánffy, un pasionat al artei.

Castelul de la Răscruci are o valoare istorică importantă. Este format din două corpuri de clădire, plus alte anexe. Pavilionul (subsol, parter, etaj şi şarpante înalte) este de inspiraţie romană. Accesul principal al castelului se află prin două scări dispuse în partea sudică, urmate de o terasă încadrată de opt coloane dorice.

Piesa de rezistenţă rămâne salonul de primire sau sufrageria. Aici s-a păstrat un bufet din lemn cu acelaşi tip de sculpturi şi o vitrină cu o valoare artistică aparte, în secolul XX fiind expusă la o expoziţie de la Paris. Salonul, tipic renascentist, are pereţii îmbrăcaţi în lemn, cu tavan din lemn casetat. Casetele din tavan sunt sculptate în stilul Renaşterii germane, fiind imprimate forma blazonului şi genealogiei familiei Bánffy, precum şi numele celor mai reprezentative personalităţi din istoria Ungariei şi Transilvaniei. Deasupra unei uşi este sculptată inscripţia "Salus intratibus pax exeuntibus".

O altă piesă interesantă ca valoare artistică în încăpere este soba din teracotă verde. Se pare că aceasta ar fi fost realizată după modelul renascentist aflat în salonul împăratului Franz Josef. Pe cele trei laturi din partea superioară ale sobei sunt sculptate scene care zugrăvesc alegerea căpeteniei Arpad, întemeierea Ungariei şi adunarea de la Ópusztaszer. Cele trei scene în relief de deasupra brâului imortalizează pierderea bătăliei din 1526 de la Mohács.

La etaj se ajunge prin scara cu balustradă din lemn masiv, după trecerea prin foaierul cu lambriuri renascentiste. Sunt dispuse aici nouă coloane cu capiteluri care zugrăvesc motive vegetale, uşile din lemn masiv, blazonul familiei şi diverse alte motive sulpturale.

Din balconul castelului se poate vedea întreg domeniul Banffy. Terenul de 4,5 ha, din care 881 metri pătraţi construiţi, stă nefolosit. Domeniul împreună cu castelul, urmează a fi scos spre valorificare, Şcoala Specială care funcţionează aici din 1967 fiind desfiinţată în anul 2007, conform unui proiect al Consiliului Judeţean Cluj de concesionare a domeniului.

----------------------
Familia Bánffy a fost o familie nobiliară din Transilvania. Principalul membru al ei a fost Miklós Bánffy (1873–1950), politician, ultimul proprietar al castelului de la Bonţida.
O ramură a familiei (cea de Alsólendva) a fost ridicată la rangul de baroni în 1660, iar o altă ramură (cea de Losoncz) a fost ridicată la rangul de conţi în 1855.