Cetatea Crăciuna

Home / Cetati / Cetatea Crăciuna

Adresa

comuna Floreşti, langa Cîmpeneanca, Vrancea

Descriere generala

Cetatea Crăciuna este o cetate muntenească aflată astăzi pe teritoriul judeţului Vrancea. Ea datează din secolele XIII-XV, fiind fortificată de către domnitorul Ştefan cel Mare pentru a asigura un avanpost în calea incursiunilor turceşti.

Aproape de locul Socilor, Radu cel Frumos a ridicat Cetatea Crăciuna, cucerită în 1482 de Ştefan cel Mare. Târgul nu a supravieţuit luptelor şi obişnuitelor distrugeri ce le însoţeau, la sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul secolului următor, decăzând la nivelul unui sat.

În Letopiseţul de la Putna nr. I stă scris că "În anul 6990 [1482], martie 10, a luat Ştefan voievod cetatea Crăciuna.

Până la 1482 Ţara Vrancei a fost teritoriu al Munteniei. După ce Ştefan cel Mare îl învinge pe Basarab al IV-lea cel Tânăr (Ţepeluş) şi alipeşte cetatea Crăciuna, hotarul Moldovei a fost mutat pe Milcov. Din acel moment, Ţara Vrancei a ţinut de Moldova.

În apropierea oraşului Odobeşti există un loc numit „la Cetăţuie”, unii cronicari şi istorici afirmând că pe Dealul Odobeştilor se afla în trecut Cetatea Crăciuna.

La a XXXIX-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, organizată de Compartimentul Arheologie din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor şi de Muzeul "Callatis" din Constanta, arheologul dr. Victor Bobi, alături de muzeografii Aurel Nicodei şi Aurora Emilia Apostu, au susţinut, pe baza cercetărilor arheologice efectuate în anul 2004, o nouă ipoteză privind localizarea mult căutatei cetăţi Crăciuna, şi anume la Floreşti (Cîmpeneanca), lângă Focşani

-------------------------
In urma cercetarilor arheologice pe care istoricul vrincean Victor Bobi le-a desfasurat la Floresti, linga Cimpineanca, acesta a descoperit o zona fortificata natural si intarita artificial, despre care se crede ca ar fi vechea cetate medievala Craciuna, ridicata in timpul lui Stefan cel Mare.

Pina acum se stia ca aceasta cetate se afla la Virtescoiu sau la Odobesti. De altfel, plasarea acestei cetati depinde de sursele istorice, locul Craciunei nefiind stabilit cu certitudine. Rezultatele cercetarii de teren efectuata de Victor Bobi vor fi prezentate in cadrul celei de-a 39-a Sesiuni anuale de rapoarte arheologice, care va avea loc la Jupiter-Mangalia, in perioada 25-28 mai. Arheologul vrincean spune ca ramasitele cetatii sint inconjurate de sate disparute, precum Gugesti de Moldova, Paraschiveni si Vilcele, toate datate la 1464. Fortareata este inconjurata de trei santuri de aparare, prin care curgea Milcovelul, un afluent al riului Milcov. De asemenea, la asezarea arheologica de la Floresti s-a descoperit si fundatia unei biserici medievale, estimata ca ar fi fost ridicata pe la 1499. In fata pronaosului, arheologul a descoperit doua morminte din aceeasi perioada.

Pozitia scheletelor si obiectele gasite in sanctuarul de la cetatea Craciuna arata ca mortii au fost ingropati conform ritualului mortuar crestin. "La Floresti am descoperit o asezare si o necropola medievala. Asezarea corespunde cu locul pe care a fost construita vechea cetate Craciuna, care dateaza din vremea lui Stefan cel Mare, de pe la 1464. Linga zidurile cetatii am gasit si ramasitele unor sate din perioada medievala. Am descoperit si ceramica din secolele XIV-XV, cenusa, carbuni, pamint ars la rosu, urme de tencuiala, var, nisip, dar si pictura sub forma de fresca sau caramida. In jurul cetatii am gasit si obiecte din metal, precum virfuri de sageti, potcoave, dar si citeva monede

Cetatea medievala Craciuna a stirnit interesul mai multor istorici si arheologi romani de-a lungul timpului. Nicolae Iorga sau Vasile Pirvan in anul 1926, in urma cercetarilor vechilor documente si a sapaturilor arheologice, au plasat vechea fortareata din vremea lui Stefan cel Mare in zona Odobesti-Virtescoiu.
Istoricii de astazi spun inca ca acestia nu au tinut cont de faptul ca Milcovelul este un afluent al riului Milcov si au confundat cele doua ape. In vechile scrieri ale cronicarilor moldoveni, Grigore Ureche, Miron Costin si Dimitrie Cantemir, se aminteste de aceasta cetate din vremea domnitorului Stefan cel Mare, despre care spun ca este "o naraitura mai sus de Focsani, pe Milcovel".

Sursa: Iulia Cretu - Ziarul de Iasi