Noutati

2010-08-30 13:03:15

De ce vin străinii să dea cu sapa în România

Din ce în ce mai mulţi străini vin în satele româneşti pentru vacanţe active: turiştii muncesc cot la cot cu gazdele lor, primind în schimb casă şi masă. Francezi, germani sau americani renunţă la confortul hotelurilor ca să experimenteze un alt stil de viaţă, dar şi pentru "a găsi suflet".

Negocierea

Stăpânul casei dă ordine scurte, precise. Responsabilităţile se împart după micul dejun. Gazda are de rezolvat o problemă. Vechiul pridvor trebuie înlocuit cu o construcţie similară, dar nouă. Casa în stil săsesc datează din 1938, după cum scrie pe frontispiciul ei. Dacă nu era vorba de treaba asta, atunci am fi avut altceva de făcut - să curăţăm grajdurile, să cărăm gunoiul, să cosim. E drept că la anumite munci, precum cositul, se bagă un cunoscător. Gazda discută de la început cu fiecare dintre oaspeţii săi - tu la ce te pricepi? Ca să execuţi cu spor doar ce ştii mai bine.

Hrană contra muncă

Treaba merge ca pe roate, de dimineaţă până seara. Cu două roabe se cară pământul. Alţii sapă. Pune umărul la muncă şi stăpânul gospodăriei, Willy Schuster, lat în spate, înalt. Şi el e bărbos. Soţia lui, Lavinia, nu stă o clipă în bucătărie. Pe lângă brânzeturile pe care le face zilnic, mai trebuie să prepare şi mâncarea pentru atâtea guri flămânde, câte sunt în gospodăria asta. Oaspeţii au venit într-un fel de vacanţă activă. Casa

soţilor Schuster face parte, de şase ani încoace, dintr-o reţea internaţională, numită WWOOF, pe româneşte "oportunităţi din lumea întreagă la ferme ecologice". Asta înseamnă că vin la tine în casă oameni care vor să vadă cum e traiul într-o gospodărie tradiţională. Ca oaspete, primeşti cazare şi masă. Trebuie să munceşti, în schimb, pentru cel care te găzduieşte.

Cum intri în reţea

E mai degrabă o reţea informală - WWOOF - nu neapărat un ONG în sine, zice Willy, care a înfiinţat filiala românească a mişcării bio de la nivel mondial. "Important e să fii certificat bio cu produsele pe care le prepari în gospodăria ta şi să fii dispus să primeşti voluntari în casa ta", ne lămureşte bărbatul. Dacă totul e în regulă, numele tău va fi înscris pe site-ul "www.wwoof.org" şi acolo ţi-l poate vedea orice străin. El te sună şi te întreabă - pot veni la tine? Şi când? Dacă ştii o limbă străină e perfect, mai ales engleza. Te poţi înţelege cu oaspeţii tăi. Cam asta e tot. Fără să dai vreo cotizaţie sau altceva pentru că faci parte din această reţea.

Statistici

"România e ultima ţară din Europa care mai are ţărani autentici. Şi gospodării mici, în care oamenii îşi cultivă roadele pământului după vechi obiceiuri, în comuniune cu natura. E ceea ce azi se numeşte bio. Transilvania are tradiţia parcelelor de 30 de ari. Gospodăriile tradiţionale ar putea să fie un brand pentru ţara noastră. Dovadă că sunt foarte mulţi străini care vin să ne viziteze, unii dispuşi să lucreze ca voluntari, pentru a simţi viaţa rurală autentică, pe care în Occident au pierdut-o. Pentru ei e ceva deosebit. Din păcate, nu la fel gândesc şi guvernanţii noştri", zice Willy Schuster. O statistică din 2007 a Centrului Român de Politici Europene arăta că în ţara noastră erau la momentul acela 2,6 milioane de gospodării de subzistenţă, fiecare cu cel mult un hectar. "Nu vrem să fim striviţi, ci să spunem Europei că suntem aici", continuă Willy, care crede că o soluţie ar putea fi recunoaşterea meseriei de ţăran, pentru ca apoi să se ajungă la sindicalizarea acestei activităţi şi apărarea drepturilor pentru micii gospodari. Uniţi fiind, ar putea chiar să atragă mai uşor fonduri europene. "Ţăranii români sunt un tezaur al Europei" - e părerea străinilor care mustesc de transpiraţie pe glia noastră. Oare tot aşa gândesc şi românii?!

Sursa: Romania Libera; Foto: Romania Libera