Observatorul Astronomic Municipal Bucuresti

Adresa

Bucuresti, Bd. Lascăr Catargiu, nr. 21, sect. 1, Bucuresti

Descriere generala

Telefon: 021.212.96.44; dialog@astro-urseanu.ro; sonka@astro-urseanu.ro

Program
Vizitare expozitie astronomică și observații solare
marți - vineri între – 14:00 și 18:00
Observații nocturne
marți, vineri, sâmbătă – 19:00 – 22:00
Program de planetariu
în fiecare vineri de la ora 20

Ultimul vizitator intră la ora 21:45

Tarife:
5 RON - adulti
3 RON - elevi, studenti, pensionari
15 RON - taxa de fotografiere
35 lei m2/ oră - taxa de fotografiere profesionistă, filmare TV filme documentare

Fiecare vizitator benificiază de ghidaj gratuit (limba română si engleză).


Despre OBSERVATORUL ASTRONOMIC "AMIRAL VASILE URSEANU" AL MUNICIPIULUI BUCURESTI si despre fondatorul acestuia, al carui nume este in prezent asociat cu cel al institutiei, s-au scris citeva materiale de sinteza, unele foarte documentate, care ilustreaza preocuparea permanenta a specialistilor de a restitui istoriei secvente semnificative ale existentei primului Observator Astronomic din Romania destinat publicului.

Din anul 1950, cind acest observator astronomic a devenit institutie publica de profil si pina in zilele noastre, el s-a aflat succesiv sub "bagheta a trei dirijori", Matei Alexescu (1950-1964 si partial intre 1975-1978), Ion Corvin Singeorzan (1968-1982), Harald Alexandrescu (1984-2005), fiecarei din aceste perioade corespunzindu-i contributia respectiva.

In prezent, acest Observator Astronomic Municipal, situat pe Bulevardul Lascar Catargiu nr. 21, este o institutie muzeistica de cultura stiintifica destinata popularizarii astronomiei, juridic fiind subunitate a Muzeului Municipiului Bucuresti.

Dotări
De-a lungul timpului multe instrumente au fost aduse la Observator, mai ales în perioada 1950 - 1970.
Cel mai nou instrument al Observatorului este telescopul MEADE LX200R donat de ALPHA BANK în ianuarie 2008. Acesta este mult mai performant decât luneta ecuatorială a amiralului Urseanu.
Principalul instrument al acestui observator este luneta ecuatorială Zeiss, instalată în 1910. Pe această luneta puteau fi montate un coronograf (un instrument pentru observarea coroanei solare în afara eclipselor) şi o cameră fotografică. Luneta ecuatoriala este şi astăzi funcţională dar este folosită în timpul evenimentelor speciale (eclipse totale de Lună, eclipse de Soare, opoziţii) şi uneori sâmbăta. Este necesar, pentru folosirea lunetei, să se afle pe cer planetele sau Luna.

Luneta ecuatoriala Zeiss (1910)
Are 150mm diametru si a fost instalata in 1910, la doi ani dupa constructia casei Urseanu. Distanta focala a refractorului este de 2695mm. La vremea cind a fost instalata, luneta era a doua ca marime din tara dupa refractorul dublu de 38cm diametru a Institutului Astronomic.
Impreuna cu luneta a fost cumparata si o trusa de oculare ce continea sase asemena piese. Ocularele sunt atit de bune ca sunt folosite si acum. Sunt oculare de 40mm, 25mm, 12.5 mm si 9mm. Cu ocularul de 9mm se obtine o putere de 300x, destul de mare pentru observatii asupra planetelor si Lunii. Cu un alt ocular de 6mm se obtine puterea maxima de marire a acestui instrument: 450x.
Luntea de 150mm este dotata cu un cautator de 60mm diametru ce are o marire de 20x. Cu acest mic instrument se centreaza instrumentele in refractorul mare.
Cupola ce adapostese luneta Zeiss are cinci metri in diametru, fiind actionata manual.

Luneta Goertz (~1950)
In restul timpului este folosita luneta de 90mm diametru, Goertz, pe montura ecuatoriala Zeiss. Luneta este ceva mai noua si slujeste publicul foarte bine. Cu ea se pot observa planetele si Luna, Soarele si stelele duble. Puterea maxima de marire este de 200x.

Telescopul LX200R - donaŢie Alpha bank (2008)

Cu un diametru mai mare decât oricare alt instrument din Observator, telescopul Meade LX200R de 30 cm diametru, este cel mai mare instrument astronomic accesibil publicului din România.
Telescopul poate mări până în 750X. Cele mai mici detalii vizibile au 0,37”. Pe lună se pot vedea cratere de 700 m în diametru. Unui telescop de diametrul acesta sunt accesibile toate planetele, stele până la magnitudinea 15, precum şi mii de obeicte non-stelare (galaxii, roiuri stelare, nebuloase).
În afara calităţilor optice, telescopul este dotat cu o montură GoTo cu GPS. După alimentarea monturii, aceasta caută prin sistemul GPS câtiva sateliţi de la care preia coordonatele locului de observaţie, ora exactă şi locul unde se află nordul. După aceasta se aliniază singură după câteva stele.
După aliniere, telescopul este in stare să găseasca singur mii de obiecte aflata în baza de date: 145.000 de obiecte cosmice dintre care 60.000 de stele, sute de comete şi asteroizi.
Tipul telescopului este Advanced Ritchey-Chrétien, asemănător cu cel al telescopului spaţial Hubble.
Oglinda telescopului este acoperită cu un strat special de aluminiu numit Ultra-High Transmission Coatings (UHTC™). Acesta face ca oglinda să reflecte cu 20% mai mai multă lumină decât în mod normal.


Telescop solar Coronado PST - donatie Alpha Bank (2008)
Luneta PST Coronado este o lunetă prin care putem vedea Soarele în altă lungime de undă. Putem vedea astfel erupţiile solare precum şi alte fenomene ce se petrec pe cea mai apropiată stea.
Filtrul aflat în interiorul telescopului izolează lumina cu lungimea de undă de 6563 angstromi. La această lungime de undă se pot vedea erupţiile solare şi cromosfera soarelui.
Luneta are un diametru de 40 mm şi o distanţă focala de 400 mm. Poate mări până la 150x. Cele mai mici detalii vizibile pe Soare au 5000 km.

Sursa: Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” - astro-urseanu.ro

Fotografii



fotografiile sunt sub dreptul de autor al proprietarilor lor



Share



Hoinareala video

<OK Shop Banner

Sondaj

Daca ar exista benzi de biciclete in orasu tau, ai folosi bicicleta in locul masinii sau transportului in comun?

vezi rezultate
Da
Nu
Nu stiu


Va recomandam sa navigati cu browserele:
Firefox
Google Chrome
Safari
Opera