Staţiunea Amara

Home / Statiuni balneare / Staţiunea Amara

Adresa

localitatea Amara, Ialomita

Descriere generala

Amara este un oras situat in judetul Ialomita, in sud - estul Romaniei, in estul Campiei Romane, pe malul lacului Amara, la 7 km de Slobozia (resedinta judetului) si la 2 km de comuna Amara.

Climat
Climat continental de stepa, cu veri calduroase si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 10.3°C (in luna iulie, temperatura medie este de 22°C, iar in luna ianuarie este de -3°C). Precipitatiile sunt reduse, iar umiditatea medie anuala ajunge la 63%. Iarna, predomina vanturile din nord-est caracteristic fiind crivatul.

Scurt istoric
Localitatea a fost atestata documentar in timpul domnitorului Matei Basarab, care a inzestrat manastirea ridicata de el in Slobozia cu intinse terenuri in jurul lacului. In 1864, prin secularizarea averilor manastiresti, aceste terenuri au fost preluate de stat. Atunci au luat fiinta primele asezari omenesti.
Amara a atras atentia lui P. Poni, caruia i se datoreaza primele analize chimice ale apei lacului, in 1887. In 1896, la 4 ani dupa ce autoritatile judetene au decis sa infiinteze un serviciu al bailor, insarcinat cu exploatarea instalatiilor de bai calde, Amara este folosita amplu de populatie, sezonier. Documentele timpului retin ca bilant al unui sezon de cura: un numar de 452 de bolnavi si 3200 de bai.
Pana in 1903, Amara era un catun si apartinea de comuna Slobozia Veche. Prima instalatie pentru bai calde a fost facuta din scanduri in anul 1905, ea fiind distrusa in timpul Primului Razboi Mondial. In aceeasi perioada localnicii au facut in locuintele lor instalatii primitive de bai, incalzind apa si namolul in cazane. Dupa al Doilea Razboi Mondial au fost ridicate constructii destinate turismului balnear si a fost amenajata plaja pe malul lacului Amara pentru bai de soare.

Factori naturali de cura:
- apa lacului Amara - sulfatata, clorurosodica, magneziana, usor bromurata;
- apele minerale provenind din izvoare de natura sulfuroasa usor sulfatate, bicarbonatate, sodice, magneziene, hipotone, cu o mineralizare totala de 1,6 g/l
- namol sapropelic extras din lac, cu un continut de 66,6 g/l.

Compozitia resurselor minerale
Lacul Amara, cu o lungime de 4 km si o latime ce variaza intre 200 si 800 m, este alimentat cu ape de siroire care spala eflorescentele produse la suprafata rocilor din Campia Romana de catre apele subterane incarcate de saruri (predominant sulfati si cloruri). Sulfatul de magneziu si sulfatul de sodium, dizolvate in mare cantitate in apa lacului, ii dau gustul foarte amar care mascheaza gustul sau sarat.
Namolul sapropelic este negru (in contact cu aerul devenind cenusiu), unsuros, sarat si are un miros foarte puternic de hidrogen sulfurat. El contine 41% saruri anorganice, 39 % substante organice si 20 % apa. Substantele organice (de natura animala si vegetala) si substantele anorganice pe care le contine namolul sunt: sulfat de sodiu, de calciu, de fie, de magneziu; clorura de sodiu; hiposulfit de sodiu; hidrogen sulfurat; hidrocarbosulfit; carbonat de sodiu, de calciu; sulf liber; acetat de sodiu; nitrat de amoniu; acid formic, glutamic, butiric, propilic, clorofil-rezorcin, pirocatechin si erin. Grosimea stratului de namol este de 30-60 cm.

Indicatii terapeutice:
- afectiuni ale aparatului locomotor: reumatisme degenerative, reumatisme articulare si inflamatorii (spondiloza, artroza, poliartroza)
- afectiuni post-traumatice
- afectiuni neurologie periferice
- sechele post-traumatice (dupa operatii pe articulatii, pe muschi sau pe oase, dupa entorse sau fracturi)
- afectiuni ginecologice (mertosalpingita cronica, insuficienta ovariana, sterilitate secundara)
- afectiuni asociate (dermatologice, endocrine, boli profesionale)

Tipuri de proceduri:
- bai calde cu namol si impachetari cu namol
- aplicatii de cataplasme cu namol rece
- cure interne cu ape minerale
- electroterapie si hidroterapie
- aerohelioterapie.

Contraindicatii:
- tuberculoza pulmonara evolutiva
- afectiuni cardiovasculare
- stari de neliniste si insomnii provocate de nevroza
- boala Basedow
- astm

Obiective turistice din statiune si din imprejurimi
- parc dendrologic
- Muzeul Judetean din Slobozia (colectii de arheologie, arta plastica, istorie, arta populara);
- Muzeul Agriculturii - Slobozia;
- Centrul Cultural "Ionel Perlea" - Slobozia,
- Biserica "Sfintii Voievozi" (fosta manastire construita in 1628) - Slobozia;
- Monumentul Eroilor din Primul Razboi Mondial - Slobozia;
- Manastirea din comuna Balaciu, ctitorita de domnitorul Dimitrie Ghica II
- Piscul Crasani (vestigii geto-dacice din sec. IV I.Ch.)
- Muzeul satesc de etnografie din comuna Ion Roata

Acces
- rutier: Bucuresti - Urziceni - Slobozia (119 km) pe DN 2 si 2A; Braila - Slobozia (95 km) pe DN 2; Constanta - Slobozia pe DN 2A; Buzau - Slobozia (91km) pe DN 2C
- feroviar: Bucuresti - Slobozia Veche via Ciulnita; Ploiesti Sud - Urziceni - Slobozia Veche; Galati - Braila - Faurei - Urziceni - Slobozia Veche.