Staţiunea Bazna

Home / Statiuni balneare / Staţiunea Bazna

Adresa

localitatea Bazna, Sibiu

Descriere generala

Localitatea este mentionata pentru intaia data in 1270, an in care regele Stefan al III-lea daruieste nobilului Bozouch din satul Bazna, care se afla pe Valea Morii, dar mai spre vest, catre localitatea Boian.
Localitatea Bazna a fost atestata documentar in 18 februarie 1302, printr-un act in care consiliul unei manastiri din Oradea adevereste cu un comite sas a donat localitatea denumita Bazna bisericii catolice din Alba Iulia.

Rudolf Rothens, in lucrarea Memorabilae Europae, aminteste de Bazna prin apele minerale care se gasesc in aceasta localitate in (1749), iar dr. Klaus, in studiul Izvoare tamaduitoare din monarhia austriaca, se refera la binefacerea apelor din Bazna.

Premizele infiintarii statiunii incep inca din anul 1671, cand niste ciobani, aprinzand un foc sa se incalzeasca, au descoperit, fara voia lor, zacamantul de gaz natural de la Bazna.

Prin aceasta, ca si prin apele minerale descoperite ulterior, statiunea a atras atentia oameniler nu numai din Transilvania, ci si din alte locuri. In secolul al XVIII-lea, apele minerale de la Bazna fac obiectul unor lucrari interesante.

Astfel, Rudolf Rothens, in lucrarea Memorabilae Europae, aminteste de aceste ape in 1749, iar dr. Klaus, in studiul Izvoare tamaduitoare din monarhia austriaca,se refera la binefacerea apelor din Bazna. Dupa anul 1752, incep sa se faca "analize" chimice, mai intai de catre farmacistul George Bette din Sibiu si apoi de alti specialisti.

Informatii bogate si amanuntite au ramas de la Andreas Gaspari, care a lasat un manuscris cu observatii culese intre anii 1762-1779 despre starea bailor de aici. Autorul aminteste despre existenta mai multor izvoare minerale: "Baia bisericii", "Baia cersetorilor", "Fantana acra" si descrie starea lor de acum aproape 225 de ani.In publicatia "Scrieri trasilvanene trimestrial" din 1791 aparea articolul intitulat "Ceva despre baia de sulf din Bazna", in care se confirma ca Andreas Gaspari a lasat cea mai veridica descriere a inceputurilor acestei statiuni.

In anul 1808 incep sa se faca cercetari stiintifice asupra apelor minerale de catre medici si chimisti, care, in 1813, au publicat in "Anuarul medical al statului imperial" un raport favorabil.
In 1814 izvoarele de ape minerale de la Bazna, trec in proprietatea bisericii evanghelice din localitate, fiind supuse unor anlize chimice, facandu-se recomandari stiintifice, iar in luna noiembrie se hotareste construirea unui stabiliment balner.

In 1835, s-au facut primele amenalari: 4 cabine si o instalatie de incalzit apa in cazane. Primul stabiliment balnear s-a construit abia in anul 1843 de catre o societate pe actiuni formata din intelectuali din Medias. In 1845 au fost inregistrate 637 persoane venite la tratament. In 1877 baile trec in posesia bogatasului Brekner din Medias, care le arendeaza pe timp de 70 de ani, acesta construindinstalatii sistematice, care au contribuit la dezvoltarea si modernizarea statiunii.

In anul 1905 a fost angajat primul medic al statiunii, s-a infiintat o farmacie si a inceput productia de sare de Bazna, numita "Victoria". In 1907 geologul Ludovic Mrazec, explica originea apelor minerale si a namolului.
Ziarul "Romanul", in buletinul sau balneoclimateric din 22 iulie 1919 scria ca "preturile sunt reduse, confortul civilizat, muzica, seratele, festivitatile, tenisul, aparatele de gimnastica, strandul etc. arcuiesc muschii bronzati si aduga un final decisiv la convingerea vizitatorilor asupra climatului de vis si izvoarele de sanatate ale Baznei".

In anul 1934. Em. Elefescu publica in ?Locuri ardelene- monografii? un scurt ghid asupra bailor de la Bazna, in care facea o prezentare geografica, istorica si de profil balnear.
In anul 1949 baile de la Bazna au fost trecute in administratia Ministerului Sanatatii, iar din 1950 daca pana atunci a avut caracter sezonier - devine o statiune cu caracter permanent.In ultimii ani statiunea Bazna s-a dezvoltat continuu: au fost construite noi capacitati de cazare, baze de tratament si dotari socio-culturale.

Acces rutier: pe DN14A până în comuna Blăjel, de unde se virează către comună, aflată la 4 km de Blăjel.